Despre Manastirea Putna – Fotografii, istoric, constructie, monumente si muzeul

Manastirea Putna este unul din cele mai importante centre religioase, culturale si artistice romanesti, fiind denumita si “Ierusalimul neamului romanesc”.

manastirea putna

Inceputul manastirii Putna, cea mai insemnata ctitorie a lui Stefan cel Mare, ne sunt cunoscute din “Cronica” lui Grigore Ureche. Acest luminat cronicar al evului mediu romanesc mentioneaza ca marele voievod “…in al zecilea an al Domniei sale, in anii 6974 (1466), iulie 10, au inceput a zidi manastirea Putna…”. Si inainte de aceasta data, in mai multe randuri, insotit de osteni si curteni, domnul a cercetat poienile de pe valea paraului Putna, in locurile unde mai de timpuriu cativa sihastrii isi avusera chilii.

In anul 1466, odata venita primavara, dupa ce s-au scurs paraiele, aflandu-se pe aceste meleaguri, “Stefan-voda cel Bun, cand s-au apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu arcul… dintr-un virfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltarii. Pus-au si pe trei boiernasi de au tras, pre vatavul de copii si pre doi copii de casa. Deci unde au cadzut sageata unui copil din casa au facut clopotnita”.

Manastirea a fost ridicata de Stefan cel Mare pentru biruinta obtinuta in batalia de la Chilia, din 25 ianuarie 1465, la indemnul si cu staruinta sihastrului Daniil. Lucrarile de constructie ale manastirii au fost terminate in 1469, dar sfintirea ei a avut loc la data de 3 septembrie 1470.

Ridicarea zidurilor de imrejmuire ale incintei si a turnurilor aferente lor a fost terminata abia la un deceniu dupa tarnosire, adica in anul 1481, marturie fiind vechea pisanie asezata pe turnul de intrare, refacut in secolul al XVIII-lea.

Dar la numai cativa ani de la terminarea lucrarilor de zidire si fortificare ale intregului ansamblu, in primavara anului 1484, manastirea Putna a fost pustiita de un nimicitor incendiu care a afectat in mod grav constructia. Stefan cel Mare nu s-a lasat insa si desi avea pe cap bataliile cu Baiazid al II-lea, a refacut manastirea la fel de frumoasa cum fusese si inainte.

In anul 1504 Stefan cel Mare a fost inmormantat in incinta manastirii, dupa 47 de ani de domnie.

In 1536 manastirea a fost cuprinsa de un nou incediu, in care au ars casele domnesti, amandoua trapezele, bucataria, spitalul si camara cu toate alimentele din interior. Dupa doua decenii cladirile afectate de incediu au fost refacute, constructia casei domnesti fiind chiar amplificata. In urmatorul secol Putna a cunoscut o stare de inflorire. Monumentul a fost din nou devastat in anul 1653 de un incendiu pus de ostile conduse de Timus Hmelnitki, amestecat in luptele pentru tronul Moldovei dintre socrul sau Vasile Lupu si viitorul domn Gheorghe Stefan. Totusi aceasta informatie nu este foarte sigura si unele cercetari au aratat ca in acea perioada au avut loc alunecari de teren grave care au afectat fundatii bisericii, motiv pentru care a trebuit demolata. Vasile Lupu a inceput reconstructia manastirii, lucrari care au fost continuate de urmatorul domnitor, Gheorghe Stefan si finalizate de abia in 1662 de catre Eustatie Dabija, domnul de atunci al Moldovei. Lucrarile realizate in aceasta perioada nu au avut in vedere doar biserica, ci intregul complex manastiresc, constituind un moment important in istoria ansamblului monumental al Putnei.

Nici aceasta refacere nu a dainuit prea mult pentru ca in anul 1750 monumentul a fost grav afectat de un cutremur. Iacov Putneanul, a devenit al treilea ctitor al manastirii, dupa ce in anul 1757 a inceput refacerea manastirii, inclusiv turnul de intrare, zidurile inconjuratoare si acoperisul bisericii. Aceste lucrari si multe aletele, ceea ce a facut ca aceasta lucrare sa fie una ampla, s-au terminat dupa 4 ani. La aceasta actiune a contribuit pe langa mitropolitul Iacov si ucenicul acestuia, arhimandritul Vartolomeu Mazareanu.

Intre 1854 si 1856, zidurile fostei case domnesti au fost demolate pana la nivelul solului iar in locul lor au fost construite un corp de cladiri care exista si in prezent. In aceeasi perioada zona de nord a fost largita si s-a construit un zid de 23 de metri, langa care s-au construit un nou corp de chilii. In partea de nord-vest s-a ridicat o masiva cladire cu parter si etaj destinata staretiei. In anul 1859 au fost facute modificari la forma acoperisului iar in anul 1882, pe locul turnului-clopotnita din lemn s-a construit un turn inalt din zidarie, in care s-au instalat clopotele. In urmatoarea perioada au mai urmat lucrari incheiate in 1902, prilej cu care a fost refacut acoperisul bisericii dupa forma vechilor acoperisuri ale monumentelor moldovenesti.

Incepand din anul 1969 au avut ample lucrari, fiind restaurate pe rand, biserica, turnul tezaurlui, turnul de la intrare si turnul clopotnita, precum si latura de vest a zidului de incinta. De asemenea a fost construit si un modern muzeu destinat colectiilor de arta iar corpul de chilii aflat pe latura nordica a fost restructurat prin remodelarea arhitecturii fatadelor.

Turnul de intrare sau turnul clopotnita

Monumentele Putnei

Turnul de intrare. Accesul in incinta manastirii se face pe sub un arc larg, boltit cu un semicilindru ritmat de doua dublouri, apartinand unui turn de dimensiuni modeste, amplasate pe latura dinspre est a incintei. Turnul de intrare a fost reconstruit in anul 1757 din indemnul si cu cheltuiala domnului Constantin Racovita, pe locul sau in imediata apropiere a unui alt turn ridicat din temelie de Stefan cel Mare in anul 1481.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Cu prilejul cercetarilor arheologice efectuate in anii 1969 si 1970 la biserica mare a manastirii Putna, au fost descoperite, sub actuala constructie, fundatiile lacasului ctitorit de Stefan cel Mare intre anii 1466-1469, ulterior demolat in 1653. Monumentul initial era un edificiu cu plan triconc, prezentand unele particularitati care au influentat in mare masura arhitectura multor monumente construite in deceniile care au urmat. D

Datorita degradarii fundatiilor, afectate de alunecarile frecvente de teren, vechea biserica (construita in secolul al XV-lea) a fost demolata pana la nivelul pardoselei actualei biserici si inlocuita, intre anii 1654-1662 cu o alta, care a suferit unele modificari decorative si monumentale, adica cu monumentul care il vedem astazi. Datorita avariilor produse bisericii de cutremurul din anul 1739, a fost necesara, intre alte lucrari de consolidare, refacerea turlei naosului ,care a fost reconstruita dupa circa un secol si jumatate, avand aceleasi proportii zvelte, bine echilibrate, proprii arhitecturii moldovenesti.

Zidurile de incinta, care urmaresc, pe laturile de est si sud si partial de vest, traseul vechiului zid construit in secolul al XV-lea, erau dublate catre exterior de un sant de aparare ce a functionat de-a lungul secolelor XV-XVIII.

Importante refaceri ale intregului zid de incinta au avut loc mai intai la mijlocul secolului al XVII-lea si apoi la mijlocul secolelor al XVIII-lea si XIX-lea, cand noii constructori au ridicat partial elevatia zidurilor pe fundatiile din secolul al XV-lea, utilizand in cea mai mare parte materialul existent.

Groase de circa un metru si inalte de pana la 5 metri, zidurile de incinta erau inconjurate perimetral, la interior, de undrum de straja din lemn, iar la exterior sprijinite pe contraforturi inalte.

In coltul de nord-vest al incintei se afla un puternic turn-clopotnita, de forma aproape patrata, avand lungimea laturilor de cca 12 metri

Turnul Tezaurului este singura constructie care se mai pastreaza in intregime din epoca lui Stefan cel Mare si totodata unica marturie a aspectului de fortificatie al manastirii Putna la inceputurile sale, adica atunci cand era cel mai puternic si cel mai impresionant ansamblu monastic moldovenesc.

Accesul in cele trei etaje, care nu au legatura directa cu parterul, se face prin intermediul unei scari circulare, practicata in grosimea unui masiv de zidarie dispus pe fatada de est a turnului.

In decursul indelungatei sale existente, turnul tezaurului a suferit mai multe refaceri si modificari, cele mai insemnate fiind cele din secolul al XVIII-lea, ca urmare a cutremurului din 1739.

Casele Domnesti. Intre cele numai cateva vestigii pastrate de actualul ansamblu monumental al Putnei din timpul primei sale ctitorii, redescoperite si cercetate din punct de vedere arheologic in anii din urma, se cuvine a fi amintite si descrise si urmele de ziduri ale fostelor case domnesti si ale anexelor gospodaresti ale acestora. Amplasate pe latura de sud a incintei, la circa zece metri de zidul imprejmuitor alaturat dinspre miazazi, din fostele case domnesti se mai pastreaza doar infrastructura zidurilor a doua sali de mari dimensiuni, fiecare adancite diferit in pamant, lucru care ne spune ca e posibil ca acestea sa aiba destinatii diferite.

La muzeul manastirii putem vedea: broderii si tesuturi, argintarii, sculpuri in piatra, icoane, scultpuri din lemn, clopote si diverse manuscrise.

Sursa text: “Putna“, editura Meridiante, Bucuresti, 1982
Sursa fotografii: AdrianSuhan.ro si Paul S Photography

In continuare va propun o impresionanta galerie de fotografii de la Manstirea Putna41 de imagini (exterior, ziduri, curte interioara, turnuri, biserica, vara, iarna, picturi, etc)

Fotografii cu Manastirea Putna vara

la intrarea in manastirea putna fotografie
La intratea in Manastirea Putna vara
manastirea putna
manastirea putna vara
manastirea putna si natura verde
biserica manastirii putna vara
turnul clopotnita vara poza din interior
Turnul clopotnita – poza din interior vara
turnul tezaurului fotografie vara
Turnul Tezaurului
turla bisericii manastirii putna
Turla bisericii manastirii Putna
crucea de pe turla bisericii manastirii putna
Crucea de pe turla bisericii manastirii Putna
fantana exterioara manastirea putna vara
Fantana exterioara vara
fantana interioara manastirea putna vara
Fantana interioara vara
curte interioara manastirea putna
curte interioara manastirea putna vara
interior curte manastirea putna
fotografie din interiorul curtii manastirii putna

Fotografii cu Manastirea Putna iarna

turnul clopotnita manastirea putna fotografie din exterior
Turnul clopotnita – Fotografie din exterior
turn in zidurile manastirii putna iarna
Turnul clopotnita din alta perspectiva
intrare la manastirea putna iarna
La intrarea in Manastirea Putna
intrare tunel cu bolta manastirea putna iarna
Pasaj cu bolta intrare Manastirea Putna
imagine de iarna cu manastirea putna
foto iarna cu manastirea putna
imagine iarna cu manastirea putna
fotografie iarna biserica manastirii putna
poza cu manastirea putna iarna
peisaj de iarna manastirea putna
Peisaj de iarna la Manastirea Putna
fotografie exterioara manastirea putna
Fantana exterioara
fantana interioara manastirea putna
Fantana interioara
intrarea la muzeul manastirii putna
Intrarea la Muzeul manastirii Putna
turn manastirea putna fotografie
Turnul Tezaur
turnul tezaur manastirea putna
Turnul Tezaur
fotografie interioara curte manastirea putna iarna
Fotografie din curte cu vedere spre Turnul Tezaur

Fotografii din interiorul manastirii Putna

biserica manastirii putna
mormantul lui stefan cel mare
Mormantul lui Stefan cel Mare
inscriptie pe mormantul lui stefan cel mare
Inscriptie pe mormantul lui Stefan cel Mare
interior biserica manastiera putna
poza din interiorul bisericii manastirea putna
biserica manastirii putna interior

Fotografii cu picturi din interiorul bisericii manastirii Putna

pictura interioara manastirea putna
inscris din interiorul bisericii manastirii putna
pictura din interiorul bisericii manastirii putna
pictura cu cupola manastirii putna

Copyright ©Acesta este un articol Descopera Romania, copierea lui este interzisa fara acordul nostru. De asemenea, fotografiile ne apartin. Daca totusi doriti sa copiati partial din text sau sa folositi imagini, va rugam sa adaugati un link spre acest articol.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *